Ce inseamna, de fapt, Comedii la portile Orientului? Inseamna mai multe: umor tonic, haz vehement, ochi critic fixat asupra subrezeniilor indigene, verva cotropitoare, limbaj luxuriant si un farmec al rostirii care nu se obtine din dictionare si compendii. Aveti de-a face, asadar, cu un volum de gala. Rostul lui e sa ne binedispuna si sa ne reconecteze la literatura pura. Caci, dincolo de eventuala lor miza pedagogic-moralizatoare, Comediile asta sunt: bucati sau, mai degraba, bucate literare, din care nu lipseste nici o mirodenie si care alcatuiesc un ospat inubliabil. Andrei Plesu descrie o Romanie fara fard, dezbracata de sclipici si livrata cu toate scrantelile, ezitarile, boacanele, excesele si abdicarile ei postdecembriste. O Romanie haotica si deliranta, ambigua si abrupta, hazlie si inconsecventa. Un spatiu al candorilor si al coniventelor, al farafastacului pompos si al formei fara fond.