?n copilaria mea, eram cu aceia pe care ? iubeam ?i numai cu ei, mereu alaturi de ei. O dulce atmo-sfera impregnata de iubire, ? care sufletul ce ?mugure?te la via?a nu ?t?ne?te dec? bl?de?e, suflul rece al indiferen?ei strainilor nu ? atinge, inima se deschide ca o planta sub razele soarelui ?i a ploii calde ce ajuta ramurilor sa se ?tinda ?i sa ?floreasca. Oamenii care s-au format a?a, ? mijlocul dragostei ?i bunata?ii, sunt cei pe care via?a ? rane?te cel mai mult, dar, chiar ?povara?i de suferin?e, ei umbla prin lume rasp?dind acea forma ?i acea culoare ce ?i-au pus amprenta asupra lor. Necazurile care ? lovesc nu tulbura seninatatea ce le-a fost data. Rani?i, sufoca?i, ram? mereu aga?a?i de acel fir, care e esen?a fiin?ei lor.??mintirile Annei Kretzulescu-Lahovary, reconstituie aici pentru prima data din fragmentele pastrate la Arhivele Na?ionale, merita citita nu doar ca un document istoric, ci ?i ca o marturie a unei umanita?i universale, la fel de familiara noua pe c? o sim?ea, ? veacul ei, autoarea ?sa?i.?( ALINA PAVELESCU ) ANNA KRETZULESCU-LAHOVARY (1865?964) a fost fiica unica a doctorului si politicianului Nicolae Kretzulescu si a Sofiei Kretzulescu, nascuta Iacovenco. ?i-a petrecut copilaria si adolescenta pe mosia tatalui sau din Leurdeni (judetul Arges), alaturi de copiii familiilor Bratianu, Davila, Golescu, prieteni de joaca si vecini de mosie.